Alterações Recentes segunda-feira, 21 de novembro DIDACTIÇA DE GRADE I PERFECIONARE Programa definitivat Programgradul II RECOMANDRI I EXEMPLE DE BUNE PRACTICI: 1.n acele um colar elevii claselor a XI a priem manuale noi. V propun s le solicitai si treac numele i prenumele pe manual, Classa, data cnd au primit manualul chiar pe coperta interioar pentru a deveni mai responsabili n folosirea manualului astfel nct i generaiile viitoare de elevi s poate use un manual n condiii bune i foarte buneMonitorizai returnarea manualelor la finalul clasei a XI a 2.Realizai pagini web N care s postai materiale didactice utile la class (fie de documentare, tipuri de itemi utilizai la evaluri, sem graça, organizador, grafici, studii de caz, didactice de jocuri, etc.) 3.Utilizai materiale didactice TIC (AEL, INSAM ) A metodologia de diversificação do metodole. 4.Promovai universitile i facultile unde se suin probe de admitere la ECONOMIE. 5.Ativitar o din sptmna S tii mai multe, s fiela bun s fie corelate cu ORIENTAREA PROFESIONAL a elevilor, mai ales la clasa a XI a i a XII a. 6.Propunei nfiinarea de firme de exercíciomompanii elevar i realizai activiti cu elevii n cadrul cercului de afaceribusiness. Registrul Naional ROCT pe cuidado elevii le pot prezenta n sptmna coala Altfel. 7.Itemii la teza de economie s fie similari cuido da análise de bacalaureat. 8.Oferii Feedback ct de putei elevilor d-voastr (direto da classe, minério indireto, uso da tehnologia IT). 9.Realizai teste padrão pentru a putea compara rezultatele la nivel de coal. 10.Propunei opionale elevilor i prinilor ct mai adapte nevoilor acestora de pregtire. 11.nscriei coala n proiecte i parteneriate cu comunitatea local i proiecte cu finanare extrabugetar. Propunei activiti extracolare n calendarul activiilor CAEJ anual. 12.Urmrii cu atenio oferta de cursura a CCD Arge i site IJ Arge. 13.Corelai ct putei de mult noiunile de celebrar a disciplina disciplinar precedente pentru ca elevii s le perceber ca un tot unitar. 14.Solicitai elevilor s i treac un mesaj motivaional de nvare pe prima pagin a caietului de specialitate. 15.Obiectivele disciplinei s fie bine operaionalizate i prezentate ntr-un limbaj ct mai accesibil elevilor la fiecare ou. 16.Motivai elevii s particippe la olimpiada de perfil i concursul Societate n dimensiune virtual i alte competiii din calendário nacional de ativiti extracolare precizndu-le bénéficiaire pe care the pot obine (rezultate mai bune i la clas, premii, burse locale, recompense la nivel De carvão, etc.) BIBLIOGRAFIE RECOMANDAT MIHAESCU Domingo, 20 de novembro, casa editada. Dup absolvirea liceului vei putea s continui studiile la o universitate de profil, iar ulter Dup absolvirea liceului vei putea s continui studiile la o universitate de profil, iar ulterior sa te angajezi n calitate de economist ntr-o banc, consilier economic pe proiecte europene, Inspetor econômico ntr-o instituie público, analista económico ntr-o compania de previziuni economice, analista i jurnalist economic. S-ar putea s-i doreti s urmezi un master de especialização ntr-un domeniu mai ngust al economiei sau s alegi o carier academico. Avantajul major al acestei specia const tocmai n faptul c ofer un spectru foarte larg de domenii ulterioare de especializare. PAGINA FACEBOOK Examene naionale, competiii. concursuri i olimpiade, admitere universiti: 1.Istoria i societate n dimensiune virtual, regulament Aici, faza judiean: 17.02.2017, Proiecte ctigtoare MIHAESCU principal i secundar secundar, BURSA NVA S NVEI Invatatul poate fi un lucru Foarte stresant. Candelabro de inscrição, transmissão de informações pessoais, informações úteis, informações úteis, informações úteis, informações úteis, informações e informações sobre o assunto. La inceput, va fi greu sa iti schimbi maniera de invatat. Dar dupa un timp, va deveni o doua natura, si invatatul va deveni si el mai usor. MIHAESCU 24.OBLIGAIUNI 25.ACIUNI, Curs 26.Paça financiar principal i secundar NVA S NVEI Invatatul poate fi un lucru foarte stresant. Candelabro de inscrição, transmissão de informações pessoais, informações úteis, informações úteis, informações úteis, informações úteis, informações e informações sobre o assunto. La inceput, va fi greu sa iti schimbi maniera de invatat. Dar dupa un timp, va deveni o doua natura, si invatatul va deveni si el mai usor. MIHAESCU 22.Benzi desenate 23.ZiareEconomist 24.OBLIGAIUNI NVA S NVEI Invatatul poate fi un lucru foarte stresant. Candelabro de inscrição, transmissão de informações pessoais, informações úteis, informações úteis, informações úteis, informações úteis, informações e informações sobre o assunto. La inceput, va fi greu sa iti schimbi maniera de invatat. Dar dupa un timp, va deveni o doua natura, si invatatul va deveni si el mai usor. MIHAESCUTeoria Inteligentelor Múltiplos Teoria Inteligenelor Múltiplos (TIM) Scopul este clar: Fiecare copil ar trebui s fie capabil s se dezvolte o máximo de capacitação n conformitate cu potenialul propriu. Ce aduce nou TIM. Tiai c: Profesorii nu recunosc ntotdeauna creativitatea i imaginaia la copiii Muli copii nu au rezultate bune la coal pentru co considere o plictisitoare in inutil Úni copii sunt foarte ateni la anumite ore dar creeaz probleme la altele n istorie sunt foarte multe exemplo de personaliti care nu s - au bucurat de anii de carvão Urmtoarele celebriti nu nu au demonstrat performane colare dar au avut un remarcabil succes n domeniul lor de activitate 1. Un editor da concediat pe Walt Disney pentru lips de idei criativo. 2. Winston Churchill um rme repetent n clasa a 6 a. 3. Profesorii lui Thomas Edison nu o dados i-au reprot c nu este capabil s nvee ce i se preda. Povestea lui Mihai n fiecare diminea, Mihai i ncepe ziua de coal cu inima ndoit de nelinite. Dei n clasa a 5 a nc mai are nevoie de mai mult timp dect ceilali copii atunci cnd se citete lecia dintr-o carte de carvão. Eu sei foarte neplcut s o auzi pe Rodica, toi profesorii o laud. Dei eu coloco ct de frumos recit. La desenele lui nu se uit niciodat nimeni. La orele de desen sunt teme obrigatorii i nu prea pare nimeni interesat de jocul de culori pe care l-a iniiat. O nou zi de carvão. Prima ou este de literatura romn. Numai cu gndul la rezumatul unui texto literário simte c i palmeira transpir. Dar ce s vezi. Doamna. E nou, ce este drept. Le cere cu totul altceva. Nu i vine s i cread urechilor e aude urmtoarele cuvinte: Dragi copii, astzi a dori s scoatei o foaie de hrtie i s ncepei s desenai despre ceea ce tocmai am citit. Nici un rezumat, nici o vorb despre complicatele idei principale. Entuziasmat. Mihai a luat culorile i arfinceput imediat s deseneze. Dar ce Nu prea a fest atent la ceea ce s-a citit aa c. Um fost o mare bucurie e um auzit glasul doamnei sugernd celor care mai au nevoie de o lectur suplimentar s se adune n Centrul pentru Lectur iniiatiat ntr-un col al sli de clas. Dup o nou lectur, cu gndul la bucuria de a desena, Mihai a ncercat s reinterpret. Multe detalii (pentru desen). De dados aceasta i-a plcut mult lecia. Eu, eu, Paul. Paul lucra la o mic scenet mpreun cu nc 3-4 copii. Pentru acelai lucru: s reprezinte ceea ce au citit. Lor nu le prea place desenul, ceea ce lui Mihai i este greu s neleag. Rodica ns lucreaz n grupul ei, cine tie ce lucruri complicam. Ei tiu lecia aproape pe de rost. Eu tiro frumos lucreaz, scriu chiar ei nii poveti. Dar nu prea deseneaz. Emil ns nu prea este mulumit pentru faptul c dei a lucrat n Centrul pentru lectur lui nu i place textul. Lui eu coloco o esporte que eu conheço. Eu mrturisit lui Mihai c un texto desprezado Andrei Pavel l-ar citi cu toat plcerea. Noua doamn profesoar auzindu-i discutnd nu a intervenit, ns a doua zi de diminea Emil a gsit pe banc un articol despre povestea reuitei lui Andrei Pavel. Ce frumos ar fi dac la fiecare ou, domnii profesori ne-ar ajuta s nvm astfel Probabil fecare dintre noi a observat ct de diferite sunt comportivle elevilor la clas. Dar poate c nu ntotdeauna am tiut s ne racordm predarea la nevoile, interesele i profilul de inteligen al elevilor. Teoria Inteligenelor Múltiplos nu schimb ceea ce avem de predat, ne ajut doar s schimbm modul n cuidado lucrm cu elevii, ne ajend s nelegem faptul c elevii potfi detepi n diferite feluri i ne instrumenteaz n a-i ajuta s evolueze n mod diferit. Este de cea mai mare importan s recunoatem i s dezvoltm toat diversitatea de inteligene umane i toate combinaiile de inteligene. Dac recunoatem acest lucru, cred c vom avea cel puin o mai bun ans de um ne ocupa n mod adecvat de problemele pe care the ntmpinm n via. Spune Howard Gardner, autorun Teoriei Inteligenelor Multiple em 1993. Teoria Inteligenelor Múltiplo em uma perspectiva mais antiga do público de Howard Howard Gardner n lucrarea Frames of Mind: A Teoria das Inteligências Múltiplas em 1983. Teoria é um reportivo e uma associação cognitiva Copiilor supradotai, autiti, savani idioi, oameni cu dificulti n nvare, um persoanelor aparintoare um diferio culturi. Concluzia la care ajunge Gardner este c: Inteligena nu este o trstur nnscut care domin celelalte abiliti pe care le au elevii. Nu pune la ndoial existena uni inteligene generale dar adução sonda de acordo crora definitivamente tradiional a inteligenei nu acoper posibilitile descersão recente cognitiva. Rezultatele cercetrii sugereaz faptul c inteligencia este localizat pe diferite zone ale creierului cuidado sunt conectate ntre ele, se susin una pe alta, dar pot funciona i de forma independente. Este é um pot dezvolta n condiii optime de mediu. Descoperirile lui Howard Gardner au fost preluate cu mare interes de comunitatea educaional internationalional. Aceasta. De altÃÃ, ƒÃ, ƒÃÆ'à † â € ™ ÃÆ'à † â € ™ Ã⠀ šÃ ¢ â, ¬,,,,,,,,,,,,,,,, Nota biografia: HOWARD GARNDER Autor a 18 Cri Traduse n 21 de limbi i sute de articole, Howard Garder este cel mai bine cunoscut n cercurile educaionale pentru Teoria Inteligenelor Múltiplos cuidados se constituy ca o crítico adus teoriilor tradiionale asupra inteligenei conformidade crora inteligencia este unic i Msurabil prin instrumente padrão psihometrice. Gardner, despre el nsui Timp de muli ani am condus dou cercetri asupra capacitilor cognitivo i de folhosire de simboluri, uma vez que a normalidade é um cuidado douce cuadel au suferit deteriorarea creierului. Interesul meu de uma sintetiza aceste eforturi m-a ajutat s dezvolt i s introduzir Teoria Inteligenelor Múltiplos n lucrarea Frames of Mind n 1983. Estou envolvido na execução de reforma n educaie din Statele Unite. N 1986 am nceput s predau la Harvard Graduate School of Education. Tenho 4 cópias. Pasiunea mea esta familia i munca. Meu lugar é o clostrac. Liniile principal ale muncii mele au fost descrise n crile pe care le-am publicat. Pentru informaii suplimentare despre munca mea trimitei coresponen pe adresa: hgasstpy. harvard. edu. Inteligena tradiional vs TIM Inteligena Tradiional n Educaie n mod tradiional, inteligena presupune c abilitile de a nva i a aciona deriv dintr-o capacitate cognitiv uniform. Unii cercettori au ncercat s msoare inteligena pentru a avala rezultatele academice ale elevador. Alfred Binet i Theodore Simon n 1905 a Paris au dezvoltat primul test de analiz a inteligenei copilului, a nceput pentru a-i descoperi neajunsurile intelectuale. Foarte curnd ns acest testar um fost folosit pentru a msura inteligencia omului, adic indicele nivelului de dezvoltare al inteligenei stabilit prin roportarea vrstei mentale la vrsta cronologic exprimat printr-un raport nmulit cu 100. Testul Stanford Binet pleac de la premisa conforme creia oamenii se nasc Otimização do tratamento de energia elétrica no meio ambiente. Abilitile Cognitive Multiple n Educaie Teoria Inteligenelor Multiple nu anuleaz importana acestor teste. Semnificaia acestei teorii const n extinderea conceptului spre alte inteligene n plus fa de cea logico-matematic i atendimento verbal-linguístico sunt msurate prin testul tradiional. Teoria Inteligenelor Multiple subliniaz faptul c fiecare om são mai multe tipuri de inteligen, i anume: inteligen verbal-lingvistic, logico-matematic, muzicalritmic, corporal-kinestezic, vizual spaial, intra i interpersonal, naturalista. Abilitile cognitive multiple pot s fie identifica, estimula eu dezvoltate. Ele reflete modaliti diferite de a interaciona cu lumea. Pedagogia IM implícita é uma ferramenta para o uso de uma plataforma e um modelo de modificação de um meio de modificação para um indivíduo intelecular. I pot structura activitile de nvare n jurul perspectivei múltiplo de rezolvare a uni probleme prin folosirea diferitelor tipuri de inteligene. N acest context derivat din teoria lui Gardner misiunea professorilor este de um dezvolta strategii de predare cuidado s permissão elevador s i demonstreze modalitile múltiplo de um nelege i valoriza propria lor unicitate. Redefinirea Inteligenei prin TIM Dup H. Gardner, oamenii posou cel puin opt inteligene, fiecare corelat cu o zon specific de pe creier. El definete o inteligen ca fiind. Calea princípio cuidado un indivíduo poate e rezolve problemele de via real Abilitatea de uma criação de um produto de uma oferta de atendimento cuidado este de valoare n cel puin o cultur Potenialul de uma gsi sau de uma creatividade cuidados s faciliteze achiziia de cunoatere nou Ce Spune H. Gardner. (Gardner, Frames of Mind, 1983) Existe o inteligen n sunet i una n micare, n culoare i n relaia interuman. Muzica este o corporalizare a inteligenei care este n sunet. Poetul este o persoan care nu uit niciodat anumite impresii despre care scrie. Existe limbaje, altele dect cuvintele, simbolurile, limbajele naturii. Existe limbajul corpului. Inteligena social, dezvoltat la nceput s rezolve probleme de natur interpersonal, n timp i-a gsit expresia n crearea instituiilor sociale. Cele opt intelligene sunt: 1. Inteligena verbal linguística sau inteligente cuvintelor. 2. Inteligena logico-matematic sau intelligena numerelor ia raiunii 3. Inteligena vizual-spatial sau intelligent imaginilor, desenului ia picturii 4. Inteligena muzical ritmic sau inteligena tonului, ritmului ia timbrului 5. Inteligena corporal-kinestezic sau inteligena ntregului corp 6. Inteligena interpersonal Sau inteligena interaciunilor sociale 7. Inteligena intrapersonal sau inteligena autocunoaterii 8. Inteligena naturalista sau inteligena tiparelor, regularitilor ia comportenaldom La ora real, se pune n discuie existena celei de-a noua inteligen, inteligencia existencial care ns este nc supus cercetrilor Inteligenele sunt n mod Legado específico de coninuturi. Aceste inteligene existe datorit tipurilor de coninuturi informaionale pe care the gsesc oamenii n viaa de fiecare zi: informaie numerice, informaii de localizare spaial, informaii despre oameni. Cele. Multe dovezi de stil pessoal derivado din modul n care fiecare individ se raporteaz la aceste coninuturi. Datoritárias combinadas de inteligência, unii copii sunt interesai. Gnditori i angajai n activiti pe anumite coninuturi n timp ce aceeai copii devin irascibili, impulsivi i neateni pe alte coninuturi. (Adapate din Frames of Mind, 1993, reeditat la aniversarea a 10 ani) ntrebare: Cum recunoatem diferitele tipuri de inteligene. Atenção: não recebo os cuidados com o Cel. Cuidado com os cabelos: o gndete n cuvinte é o bun memorie pentru nume, locuri. Data, etc. Eu coloco o citeasc, s scrie i s spun poveti nelege ordinea i sensul cuvintelor explic uor are un umcharling remarcabil convinge uor, este persuasiv n vorbire i scriere face analize metalingvistice cu uurin manifesto inteligencia verbal linguística. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: neleg uor ordinea i sensul cuvintelor Sunt convingtor atunci e intervin n Cel care: são plcerea de um problema de rezolva, de um lucra lucrativo raioneaz induzir dedução são um discernmnt n ceea ce privete relaiile Eu sou um complexo complexo de reconhecimento e conexão. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Recunosc tipare abstracte Pot realize calcule complexe Deduc uor relaii i conexiuni Am o gndire tiinific Caui si secventezi demersurile n mod logic Cuidado Cel: são imaginaie activ i formaz imagini mentale (vizualizeaz) se orienteaz uor n Spaiu recunoate relai i obiecte spaial são percepii corecte din diferite unghiuri reprezint uor grafic prin pictur, desen, sculptur manifesto inteligen vizual-spaial. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Am o imaginaie activar Formez imagini mental M orientez uor n spaiu Am o percepie corect din diferite unghiuri Recunosc relaiile dintre obiecte n spaiu Cel care: poate controla n mod voluntar micrile corpului i poate programa micri ale Corpului face uor legtura dintre corp i minte são abiliti mimetice manifesto inteligen corporal-kinestezic. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: mi pot controla n mod voluntar micrile Am abiliti mimetice Pot s mi programez micrile Cel care: apreciaz structura muzicii ia ritmului são esquema sau cadre pentru auzirea muzicii este sensibil la sunete i tipare vibraionale recunoate, creeaz Eu reproduzo sunete, ritmuri, muzic, tonuri i vibraii apreciaz calitile caracteristice ale tonurilor i ritmurilor manifesto inteligen muzical-ritmic. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Apreciez structura muzicii Formez esquema n minte atunci e muzica Sunt sensibil a sunete, melodie i ritm Sesizez calitatea tonului vocii de exemplu Cel care: comunic eficiente verbal i non-verbal this sensibil la sentimentele, Temperamentul i motivaia celor din jur opteaz pentru lucrul n cooperare le place s lucreze n grup dau dovad de nelegerea perspectivelor celorlali sunt capabili s cedeze is pstreze sinergie manifesto inteligen interpessoal. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Lucrez bine n grup mi lugar s nv mpreun cu cineva Am abilitatea de a discerne ntre inteniile i comportamentele celorlali Cel care: são capacitate de concentrare tendin de a reflecta asupra realitii nconjurtoare ia naturii umane i dezvolt Ou seja, abilitile metacognitive sunt contieni de propriile sentimente são simul transpersonal al sinelui são abiliti de gndire i raiune de ordin superior manifesto inteligen intrapessoal. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: M concentrez uor Reflectez des la ce my ntmpl Sunt capabil s exprim diferite sentimente Cel care: são dezvoltat simul de comuniune cu natura recunoate i clasific uor membri a diferite specii apreciaz impactul naturii asupra sinelui ia Sinelui asupra naturii recunoate tipare eu manifesto manifestamente manifesto naturalista. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Mi se spune c dau gust bun mncrurilor mi lugar natura Prefiro tratamentele naturiste mi place s Care sunt oportunitile de instruire pe care the offer aceast teorie. Potencial de identificação de celíacos, recursos naturais, recursos naturais, serviços de saúde, educação e saúde. 1. Cunoaterea profilul de inteligen al elevilor pentru cultivarea potenialului bio-psihologic al fiecrui elev. 2. Examinarea strategiei proprii de instruire din perspectiva diferenelor de potenial uman 3. Contribua a instruirea difereniat a elevador e conformite cu profilul de inteligen. Oportunitatea 1: Cunoaterea profilului de inteligen a elevilor. N tabelul de mai jos se gsesc scurte descrieri ale copiilor care manifesto anumite nclinaii, talente, inteligene precum i cteva repere privarioare a modul n care se pot identifica, stimula i dezvolta acestea. Cum se manifest elevul VERBAL LINGVISTIC são o bun memorie pentru nume, locuri, data, etc. Eu coloco o citeasc, s scrie is spun poveti nelege ordinea i nelesul cuvintelor explic uor are un umar o remarcabil de linguagem comvinge uor, este persuasiv n vorbire i scriere face analize metalingvistice cu uurin Cum gndete elevul n cuvinte sintagme n propozitii fraze n metafore Ce i place S fac. S citeasc S scrie S povestestesc S se joace cu cuvintele S particippe la jocuri lingvistice Zona de desempenho e povestit, descrieri, metafore n a-i aminti: numero de período de tempo disponível de acordo com os detalhes Zona de intervenção Prin. Cri, casete - jurnal - daloguri, discutii - dezbateri Perfil de nvare - spunand - auzind - citind - vazand cuvinte LOGIC MATEMATIC i place s rezolve probleme, s lucreze cu cifre raioneaz induzir i deductiv são um discernmnt n ceea ce privete relaiile i conexiunile O complexo do perceaz calcule é um método inovador e inovador na fórmula I algoritmi S lucreze cu numere S formuleze ntrebri S gseasc explicati s s manutenção de estruturas S relatii S experimenteze S calculeze S rezolve probleme de logic - matematica - logica - rationamente - rezolvare de probleme - merater cu cuidado S experimenteze - materiale stiintifice de laborator - excursii la muzeul de stiinte, observador Algorit mizand - operando com estrutura abstracta - cautand relatii logice VIZUAL s deseneze, s - a-mi imagina - imagini, vizualizand SPAIAL são imginaie activ i formaz imagini mentale (vizuali Zeaz) se orientez e recuperei spaiu relai i obiecte spaial percepii corecte din diferite unghiuri reprezint uor grafic Prin pictur, desen, sculptur MUZICAL RITMIC apreciaz structura muzicii ia ritmului são esquema sau cadre pentru auzirea muzicii este sensibil la sunete i tipare vibraionale recunoate, creaz eu reproduz o sunte, ritmuri, m uzic, tonuri i vibraii apreciaz calitile caracteristice ale tonurilor i ritmurilor CORPORAL KINESTEZIC poate controla n mod voluntar micrile corpului i poate programa micri ale corpului face uor legtura dintre corp i minte são abiliti n imagini n forme n culori proiecteze, s construyc s viseze cu ochii deschisi s foloseasc imagini, desene. Poze pentru a se exprima diapozitive lucruri - a sesiza schimbari - um citi harti, grafice - jocuri puzzle, labirinturi diapozitive - filme, video - jocuri LEGO, puzzle - carti ilustre, labirinturi - jocuri de imaginatie - vizite la muzeul de arta - folosindumi ochii - lucrand cu imagini culori prin ritmuri prin melodii S cnte, s fredoneze melodii s fluiere s asculte muzica s cnte la un instrumento muzical s bat ritmul s fie pontual - um recunoaste sunete - um invata sunetemelodii - a-mi aminti melodii - um tine ritmul - um sesiza tonuri si ritmuri --timp de cantat - minério de muzica - mers la concerte - instrumente muzicale - prin ritm - prin melodii - cu ajutorul sunetelor - prin muzica prin senzatii somatice prin gesturi i micri S se mite, S gesticuleze S andando Sa pipie obiecte S foloseasc limbajul trupului S lucreze cu minile S danseze - activitati fizice (sporturi) - dans actorie - activitati mestesugaresti - locuri de rol - miscare, esporte, jocuri - experiente tátil - ocazii de a contras Trui - invatare experientiala - prin miscare - prinatingere prelucrand informatia prin senzatii corporale mimetice funcii corporale imbuntite S observar animale i plante s fac experiente s classifice s se ocupe de grynrit - a ingriji planteanimale - incadra in categorii - a observa deferente - acces la natura - estudo de um animal lucrativo - instrumente de pesquisa de uma naturii (lupa, binoclu, etc.) --classificand - incadrand in categorii - observand evolutii NATURALIST são dezvoltat simul de comuniune cu natura recunoate i clasific uor tipare i comportetamente apreciaz impactul naturii asupra sinelui ia Sinelui asupra naturii comunic eficiente verbal eu não verbal este sensibil a sensivelmente motivaia celor din jur opteaz pentru lucrul n cooperare dau dovad de nelegerea perspectivelor celorlali sunt capabili s creeze is pstreze sinergie são capacitad de concentrare tendin de a reflecta asupra realitii nconjurtoare ia naturii umane Eu dezvolt uor abilitile metacognitive sunt contieni de pr Opriile sentimente simul transpersonal al sinelui abiliti de gndire i prin elemente din natura prin molde naturale n categorii clasificari INTERPERSONAL - prin raportare la altii - verificandumi ideileprin ale altora S aib muli prieteni S discute cu oamenii S fac parte din grupuri cu interese comune S organizeze is Conduzir, negociar, manipular oamenii S participe la evenimente - a intelege oamenii - organizar e conduzir - comunicar-se - uma manipulação pe altii - uma mídia conflituosa - prieteni - jocuri de grup - intalniri, activitati de grup - activitati in comunitate - ucenicie comparand - Relação de estabilização - discutando, punk intrebari cooperand in echipa impartasind INTRAPERSONAL - em relatiile nepal, sentimento e scopuri S lucreze singur si urmreasc propriile interese S se autoevalueze S se planifice s reflecteze - a ma cunoaste intelege - a-my urma instinctual - a - mem urmariinteresele proprii - a fi original - a ma axa pe propriile visurisentimente - locuri sec Rete - singuratate - optiuni - proiecte individuale - invatand singur - prin proiecte individualizou - em ritmul propriu - avandent propulso meu spatiu raiune de ordin superior Oportunitatea 2. Examinarea strategiei proprii de instruire 1. CUNOATEREA PROPRIULUI PROFIL DE INTELIGEN Th. Amstrong (1994) considera a aplicação de um modelo de nvare n clas educatorii ar trebui s l aplice asupra propriei persoane. Asthel, nainte de a aplicação Teoria Inteligenelor Multiple n clasa se recomand a se determination propriul profil de inteligene. Pentru acest lucru avei inventarul de mai jos pe care l putei usa o teste de diagnóstico. Atividades básicas: S se identifica o perfil de pessoal intelectual. Instruciune: n tabelul de mai jos se gsete un numr de activiti. Pas 1.Adugai la aceast list o activitate preferat. Pas 2.Incercuii acele activiti care at atrag. Opiunile nu sunt limitate ca numr. Pas 3. Analizai modul n care v implic activitatea din perspectiva inteligenelor multiple. De exemplo: Din ce perspectiv mi place grynritul 1. pentru c mi lugar s sap n grdin - perspectiv corporalkinestezic 2. mi lugar s plantez-perspectiv naturalista 3. mi lugar aranjez spaiul pe culori, forme-perspectiv vizual spaial 4. mi place C pot s lucrez singur n grdin, aa m relaxezperspectiv intrapessoal 5. mi lugar linitea, sunetele naturii-perspectiv muzical-ritmic 6. mi lugar, dac ieim la lucru cu familia, pri prienen-perspectiv interpersonal Activitile pot s ne atrag din diferite perspective. Dac grynrilul este o activite preferat nu nseamn n mod neaparat necessar c una din particularle de inteligen este ce naturalist dup cum reiese din exemplul de mai sus. Dup ce ai analizat fiecare activite din perspectiva diferitelor tipuri de inteligene implicate completai coloanele corespunztoare lor pentru fiecare activitate selectat. Vei obine voturi mai multe pentru un anumit numar de inteligencia pe care the putei consider dominate. Informaia obinut v ajut s identificável cile prin e re re s sis rezolvai probleme mai uor Avei de asemena informaii desprect fel de activiti s nu angajai pentru o miz mare. Ativar preferir IMI LUGAR em documentos corporativos pessoais pessoais S ascult muzic Sunt terapeutul familiei S lucrez a calculadora Grindritul S construiesc - renovez S dansez S merg n excursie S merg a teatru S gtesc S pescuiesc S participa da vida de echip S scriu poezii Verballingvis Tic Logicomatematic Vizual - spaial Muzicalritmic Corporal Kinestezic Intra personal Inter-pessoal Naturalista xxxxxxx Activitatea se poate desfura mpreun cu un partener cu cuidado se discut i prin acesta se contiencia é mais importante para o tratamento de cuidados de saúde ou ativação sau alta. INTERPRETAÇÃO Odat ce se tiu mai multe lucruri despretipo de perfil de inteligência, opiunile individuale n proiectarea i realizearea leciei pot avea un impact mai mare asupra elevilor. Scopul inventarului proprio de inteligência múltiplo Este é um experiente principal em todo o mundo. Este é um dos principais especialistas em desenvolvimento de empresas com necessidades especiais. Planul de lecie IM o Pasul 1 n elaborarea planului de lecie din perspectiva IM este formularea unor ntrebri care s ne ajute s descoperim oportunitile princípio cuidado put implica ct mai multe inteligene la or. Ntrebri posibile: 1. Cum pot s folosesc cuvntul scris sau vorbit la or. 2. Cum pot s include calcule, crítico da gndirea, classificri n cadrul leciei 3. Cum pot s folosesc culorile, graficele, organizatori grafici, desenul n diferite momente ale leciei 4. Cnd pot s folosesc ritmuri diverse, sunete specifice din mediul nconjurtor, muzica . 5. La ce moment al leciei ar fi potrivit un exerciiu de nvare bazat pe micare, dramatizare 6. Cnd este s importante s utilizz timpul i spaiul de nvare n mod individual 7. Cnd folosesc lucrul n perechi i grup mic eu cuido sunt criteriile pe baza Crora alctuiesc grupurile 8. Cnd pot s utilizz tipare, clasificri i diverso asociaii cu mediul nconjurtor, cu viaa de fiecare zi o Pasul 2 n planificarea leciei este enumerael metodelor i procedeelor pe cuidado o folhoso cel mai des pentru a identifica tipurile de inteligene pe cuidado Le activm cel prin intermediul acestora. Pentru identificarea, stimularea sau dezvoltarea abilitilor cognitive multiple se recomand folosirea unui meniu instrucional ct de diversificat. Este o condiie de baz n noua abordare estratégico a leciei. Pentru diversificarea metodologiei de lucru folhosa a classe propunem o activite de autoevaluare princípio cuidado seleção de metodo, tehnici i processee pe cuidado o uso frecvent n instruire pe acestea s le asociem cu categoriile de inteligen enumerate mai jos. EXEMPLU ooooooooooooooooo Corporal Kinestezic ativite de vizualizare prelegere interactiv folhosirea de organizador demonstrativo de demonstrações de desenvolvimento de jatos de cuidados com temas de saúde e desenvolvimento de pessoas com necessidades especiais. Experimente inveja um júbilo de personalidade pessoal. Jocuri de gndire lógica joc de rol confecionare de colagem scrierea unui eseu pe suport Estudo muzical de caz Linguíssimo interpessoal Lógicoomatematico Muzical Spaial Naturalista Intrapessoal Se recomand a se lucra mpreun cu colegi de diferite disciplina at a observa diferenele individuale n alegoria metodologia de lucru la class precum i pe celebrar cuidados derivados din specificul disciplinei predate. O Pas 3. Facei-v nsemnri pentru a v reaminti e s cum s folosii fiecare inteligen n lecie. Se poate foltisi un grafic pentru fiecare zi i un grafic pentru o sptmn. La sfritul unei sptmni controlai s vedei dac v-ai concentrat pe cele 8 tipuri diferite de inteligen. Ce schimbri, dac sunt ai dori s facei n metoda de predare De ce De ce nu Activar DaNu Motivul (EXEMPLE) pentru a stimula mobilitatea a dezvolta capaciti de autocunoatere a dezvolta sensibilitatea la sentimentele celorlali interaniunea eficace cu ceilali a folhosi limbaje i cuvinte diferite pentru a explica un neles a aborda problemele logic a dezvolta sensibilitatea la sunetele din mediul nconjurtor i la tipurile de ritm, nivelul sunetului i al timbru pentru a percepe lumea vizual i spaial corect a dezvolta sensibilitatea la lumea natural pentru a vedea conexiuni n mediul nconjurtor Descrierea activitii de nvare Inteligene CorporalKinestezic Intrapersonal Interpersonal Ce fac elevii. VerbalLigvistic LogicoMatematic MuzicalRitmic Vizual-Spaial Naturalist Folosind un asemenea exerciiu de observare se poate constata c sunt perioade lungi de timp n care nu reuim s activm dect un numar minim de abiliti cognitive fiind c de cele mai multe ori coninutul leciei nu favorizeaz acest tip de abordare. o Pas 4. Indiferent de specificul coninuturilor informaionale se recomand exerciii de proiectare n vederea dezvoltrii competenei de diversificare a strategiei de instruire prin filtrul inteligenelor multiple. mbogirea strategiei didactice personale ar trebui s fie o constant n dezvoltarea profesional continu a cadrelor didactice. Mai jos sunt prezentate cteva exerciii de proiectare. REFLECTAI Obiectiv: Recunoaterea formelor din mediul nconjurtor Procedura. o ETAPA 1. Se mparte clasa n mai multe grupuri de cte 4-5 participani. Fiecare grup primete o revist. Ca sarcin de lucru. fiecare grup are de depistat toate cercurile din 2 imagini preselectate. o ETAPA 2. Instruciune: Imaginai-v c trii ntr-o lume fr cercuri. Desenaiscriei un scurt text literarfacei un colajjucai o scenet despre o lume fr cercuri. Care sunt inteligenele activate Obiectiv:Adecvarea sistemului numeric la activitile cotidiene Procedur: Timp de o sptmn elevii nregistreaz prin diferite modaliti (nregistrare contabil, desen, eseu, jurnal, calendar) cum sunt folosite numerele n viaa de fiecare zi(numere de telefon. scoruri la meciuri, banii ntr-un magazin) Care sunt inteligenele activate. Obiectiv: Recunoaterea istoriei vieii unui om ntr-o biografie Procedur:Discutai cu copii despre viaa lor i despre ce ar dori s aib n povestea vieii lor. Instruciune:Scriei, desenai, povestii, contabilizai, elaborai formula matematic, ilustrai prin colaje povestea vieii voastre. Care sunt inteligenele activate Obiectiv:Pregtirea elevilor pentru analiza unui text literar despre toamn. Procedur:Elevii sunt invitai s aleag una din activitile specifice de mai jos, dup interesul personal. 1. Scriei o poezie despre toamn 2. Scriei un eseu reflexiv 3. Alctuii un album cu fotografii 4. Alctuii un calendar al evenimentelor specifice toamnei. 5. Gsii 4 autori din literatura universal care au scris despre toamn i prezentai un fragment de text literar. 6. Alctuii un catalog al florilor de toamn. 7. Realizai un grafic al temperaturii pe o perioad de o sptmn i prezentai un raport asupra fenomenelor naturale de toamn. Proiectul se realizeaz n mod difereniat, n aa fel nct fiecare elev s fie pregtit i motivat pentru a lucra cu textul literar care urmeaz s fie studiat. Indiferent de paii recomandai este o certitudine c fiecare cadru didactic interesat de lecia IM va folosi valenele educative ale teoriei dup stilul personal de instruire. Unii vor folosi TIM ca: punct de intrare n lecie alii integrndu-l n sarcina de lucru pentru cas iar alii vor ncerca s angajeze un meniu instrucional diversificat n vederea stimulrii i dezvoltrii potenialului cognitiv multiplu al elevilor pe tot parcursul leciei proiectul IM poate fi o opiune pentru aplicarea abordrii unei teme din perspective diverse centrele de nvare se pot organiza pe tot parcursul unei uniti de nvare Nu exist reet i nici o cale unic de urmat. Important este: nelegerea teoriei i a semnificaiei sale pentru procesul de nvare al elevului nelegerea profilului de inteligen personal i al elevilor pentru stimularea i dezvoltarea acestora informaiile obinute despre propriul stil de predare adecvarea stilului personal de predare la stilul de nvare al elevilor E nevoie de:timp, rbdare, imaginaie, creativitate, implicare. Dac putem mobiliza spectrul de abiliti umane, nu numai c ne vom simi mai competeni, dar i mai aproape de marea comunitate a celor care lucreaz bine spre binele personal i al celorlali. Oportunitatea3: Instruirea difereniat a elevilor n conformitate cu propriul profil de inteligen Odat instaurat viziunea pluralist asupra inteligenei umane, odat obinute rezultate spectaculoase n domeniul capacitilor cognitive multiple i a inteligenei emoionale s-a realizat trecerea la o nou abordare a instruirii: instruirea difereniat. Instruirea difereniat se bazeaz n mod prioritar pe teoria propus de Howard Gardner n 1983. n accepiunea sa este foarte important a se nva diversitatea n coal pentru a o aplica n via. Autorul Teoriei Inteligenelor Multiple, pornete de la observaia conform creia unii copii detepi nu au avut rezultate bune la coal ca de exemplu: Picasso, Einstein, Spielberg, Mozard, Freud, Darwin. Studiind felul n care aceti oameni au devenit celebriti, cum au rezolvat probleme specifice s-a ajuns la concluzia c au apelat la diferite combinaii de inteligen pentru rezolvarea acestora. UTILITATEA ACESTEI OBSERVAII PENTRU EDUCATORI: Este un argument n favoarea acceptrii premisei conform creia elevii nu nv n acelai mod, au cel puin potenial stiluri i atitudini diferite. Aadar, pentru a le facilita succesul n via trebuie s le vedem unicitatea prin valori personale, prin profilul de inteligene, prin gradul de maturizare emoional. S i ajutm s i descopere propriile interese i nevoi. Instruirea difereniat nu renun la un program unic de instruire, la obiective i coninuturi comune, dar creeaz situaii de nvare favorabile fiecrui individ. Altfel spus, cltoria elevului poate avea rute diferite ns destinaia rmne aceeai. Instruirea difereniat prin proiecte IM Proiectele elevilor sunt o surs foarte generoas de obinere de date pentru stabilirea demersurilor stategice de difereniere a instruirii elevilor. Fiecare elev ar trebui s participe la elaborarea unor proiecte personale, alese individual nu impuse de ctre cadrele didactic n raport cu tema n curs, proiecte care se vor prezenta i eventual filma. n timp rezult un set de produse individuale care reprezint de fapt traseul cognitiv al dezvoltrii elevului de-a lungul evoluiei n coal. PROIECT IM de tratare difereniat a elevilor O modalitate de lucru sunt proiectele care se pot dezvolta prin centrele de nvare IM. Exemplu Tema de proiect este PMNTUL. Pentru realizarea proiectului, elevii lucreaz n diferite centre de nvare. Opiunile le aparin. Ce sunt centrele de nvare o Profesorul poate folosi spaiul de lucru din clas mprindu-l virtual n opt centre de nvare. Fiecare centru se centreaz pe o dominant de inteligen. Ce se ntmpl n fiecare centru o n Centrul de Construcii se realizeaz macheta pmntului folosindu-se materiale ilustrative diverse. o n Centrul Oamenilor de tiin, grupul lucreaz cu concepte geometrice, are de rezolvat probleme cu acest specific. o n Centrul Oamenilor de Cultur, elevii au de studiat pe aceast tem n vederea elaborrii unui eseu. a crerii unei poezii, articol de ziar, etc. o n Centrul Muzical se poate desfura o activitate de ilustrare a sunetelor i ritmurilor asociate cu viaa pe pmnt o n Centrul de Art se ilustreaz prin desen i culori diferite informaii importante despre pmnt. o n Centrul Comunitar se discut o gril de ntrebri despre pmnt i se negociaz rspunsuri comune. se poate realiza o mini-dezbare, se poate dezvolta un proiect comun pentru comunitate o n Centrul Solitarilor, individual se scrie un eseu creativ pe tema cltoriei n jurul pmntului. o n Centrul Naturalitilor se realizeaz un proiect de cercetare despre modaliti optime de a ocroti pmntul. La termenul la care se prezint proiectul fiecare grup, prin produsul muncii lor contribuie la cunoaterea diferitelor aspecte ale vieii pe pmnt. Apoi se poate trece la studiul leciei n ciclul primar sau la aprofundarea cunotinelor prin filtrul disciplinei la care s-a iniiat proiectul n gimnaziu. Exerciiu Reflectai asupra avantajelor: Ct de multe informaii se pot transforma n cunoatere prin aceast metod Ct de motivai pot s fie elevii dac pot s lucreze n centrul care le place Ct de uor se poate folosi acest tip de proiect pentru abordarea diferitelor coninuturi . Anticipai dificultile. Instruirea difereniat. o Nu are model sau reet. o ine de un anumit mod de gndire al educatorului i de o atitudine a lui n realizarea activitiilor cu copiii. o Relaia dintre profesor i elev este marcat de capacitatea profesorului de a folosi acele strategii didactice prin care se poate trezi curiozitatea, interesul elevilor pentru cunoatere prin recunoaterea valorii fiecrui individ. o Rezultatele reale pot s apar doar dac angajarea fiecrui elev n procesul de nvare are semnificaie personal. o Acesta este motorul micrii ctre clasa difereniat i acest mod de abordare al instruirii d semnificaie Teoriei Inteligenelor Multiple precum i altor teorii moderne ale inteligenei care au impact n educaie. Bibliografie 1. Amstrong Th.1994, Multiple Intelligences in the clasroom 2. Gardner, H.1993.Multiple intelligences :The theory in practice. New York :Basic Books. 3. Gardner, H. 1983. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. New York: Basic 4. Gardner, H. (1991)The unschooled mind:How children think and how schools should teach. New York:Basic Books. 5. Gregory, G. Chapman, C. (2002). Differentiated instructional strategies: One size doesnt fit all. Thousand Oaks, CA: Corwin 6. Instruire difereniat, Aplicaii ale teoriei inteligenelor multiple, Ghid pentru formatori i cadre didactice.2001.MEC, Seria calitate n formare, Bucureti 7. Sarivan, L.1996. Inteligenele multiple o teorie pentru practica didactic, Invmntul primar 3 2002 8. Gregory, G. Chapman, C. (2002). Differentiated instructional strategies: One size doesnt fit all. Thousand Oaks, CA: Corwin 9. Tomlinson, C. A. (1999). The differentiated classroom: Responding to the needs of all learners. Alexandria, VA: ASCD 10. Pcurari, O. (coord.) Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003 11. Pcurari, O. 2004, Instruirea difereniat din persepctiva noilor teorii ale inteligeneiimplicaii pentru formarea cadrelor didactice, tez de doctorat, Universitatea din Bucureti 12. Pcurari, O.Tepelea, A.,O u deschis spre clas, n curs de tiprire. 13. Skowron, J. (2001). Powerful lesson planning models: The art of 1.000 decision. The Mindful School. Arlington Heights, IL: SkyLight Professional
No comments:
Post a Comment